joi, octombrie 16, 2008

Esti pe cont propriu!

Ma aflu la sfarsitul saptamanii numarul 3 din primul meu semestru de facultate si cred ca este pentru prima oara cand imi dau seama cu adevarat ca sunt pe cont propriu. Intotdeauna mi s-a parut ca toata lumea vrea sa se amestece in viata mea si sa o dirijeze (sunt sigura ca nu sunt singura in aceasta situatie), iar acum imi dau seama cat de usor imi era sa astept indicatii unde sa merg si ce sa fac. Acum parca imi lipseste... Nimeni nu are grija ta si nimeni nu iti spune ce sa faci, ce ai nevoie, unde sa cauti etc. De unde gandurile astea? Din faptul ca astazi am intrat intr-un mic dialog cu o doamna care era in holul facultatii, la rand la secretariat, ghici pentru ce: sa ii rezolve fiului ei niste probleme marunte legate de cateva adeverinte, abonamente la mijlocul de transport... Am ramas destul de surprinsa cand mi-am dat seama ca la 20 de ani si unii din colegii mei inca se bazeaza pe altii sa le faca treburile. Ma rog...asta era o chestiune destul de frecventa in liceu, dar nu se presupune ca ne maturizam?!

Cine a zis ca e usor?

Postul meu e mai mult un semnal de alarma: vrem sau nu, ne place sau nu, intram intr-un soi de joc ciudat si incalcit (as spune eu) pe care il numim viata.

Poate va ganditi: dar eu m-am maturizat! Eu as zice ca e doar o senzatie...care mai are un drum lung pana la certitudine...

aaa...era sa uit: de la ce vine poza?

3 comentarii:

  1. responsabilitatea este o calitate, o caracteristica, o insusire, asa cum este culoarea rosie pentru cupsuni, culoare verde pentru kiwi si culoarea galbema pentru gutui. doar ca responsabilitatea nu e o culoare, ci mai mult o tenta... a personalitatii fiecaruia; asa cum culorile si tentele se caracterizeaza prin intensitatea, asa si responsabilitatea are un grad de comparatie a puterii pentru fiecare persoana in parte. fiecare om este o tenta "colorata", a unei societati, a unei experiente traite , de fiecare data diferita de la un om la altul....asa cum tentele de culori ale un pictor difera de la o capodopera la alta... a fi responsabil este certitudinea ca acel om a perceput realitatea si asta explica toate actiunile lui ca fiind rationale...pierzi realitatea- pierzi ratiunea. si asta nu duce decat la iresponsabilitate. Succes!

    RăspundețiȘtergere
  2. intrebare: umbrele sunt doua separate sau doua unite?si daca-s separate de ce nu mult mai distantate?si daca-s lipite, de ce nu e una singura? te pup si ai dreptate!!!

    RăspundețiȘtergere
  3. butterfly's story, umbrelele sunt lipite una de alta pentru ca sugereaza intocmai ideea de "sprijin pe altcineva". nu condamn acest lucru insa unde e limita aia....cat ne sprijinim si cat ne ajutam singuri?!

    RăspundețiȘtergere