Ma gandeam astazi la responsabilitate (apropo de o mica intamplare) si la cat de greu sau usor este pentru unii sa accepte sensul acestui cuvant. Bun, in teorie cu totii stim ce inseamna sa fii un om responsabil si ce calitati ar trebui sa ai si cum ar trebui sa te porti in anumite situatii date (relevante pentru acest aspect al realitatii). Dar mai bine o sa-l citez pe profu de engleza "de ce nu aplicam daca stim in teorie?! Adica cum vine asta ca stim, dar nu stim?!". Cam asa vine treaba asta si in realitate: pana la urma stim cum ar trebui sa facem, dar ceea ce este cu adevarat greu este sa decidem pentru cine/ce, fata de cine/ce suntem responsabili. Adica cum? Nu sunt valorile astea care ni le definim noi insine....general valabile? Daca aleg sa fiu un om cinstit (spre ex) nu voi fi asa cu toata lumea?
Ajung la concluzia ca sunt trei tipuri de oameni:
1. cei ce accepta necesitatea responsabilitatii, dar nu pun in practica si rezulta a fi superficiali, mediocri
2. cei ce nu accepta importanta responsabilitatii si nu te poti baza pe ei
3. cei ce inteleg responsabilitatea si nu o trateaza ca o obligativitate, ci ca un bine fiintei lor, acestia din urma fiind oameni de incredere
Toata aceasta "filosofie" pentru ca ma gandeam cati dintre noi au curajul sa se implice intr-un proiect si sa faca cu adevarat ceva si cati nu se "afirma" doar de dragu de a nu-si tine mana in buzunar?
Adica vreau sa zic: care e diferenta dintre un ou mare si un ou mic?
Ahh ..sunt prima care da coment?:) hm.. complikta intrebare ... ou`mic e mai tare?:D :)) ..
RăspundețiȘtergerediferenta e ca nu a crescut destul... :P... si mai trebuie sa invete :P
RăspundețiȘtergereOul mic ajunge mare atunci cand indrazneste sa nu mai fie fie mic si sa se ridice deasupra mediocritatii.
RăspundețiȘtergereP.S: welcome to the club.
Ca in orice comunitate, diferentele caracterizeaza societatea. Un ou mic, asa ramane- nu mai creste in dimensiune, dar masura fizica nu e tot ceea ce conteaza. o sa fiti surprinsi cat de multe stie un ou mic fata de acel ou mare, abia ca se vede pe el insusi. amandoi traiesc in acelasi spatiu, acelasi timp, aceleasi vremuri. ca e mic, poate lui nu-i pasa, poate e mai cool... poate e mai impacat cu el insusi decat cel care e mai mare si abia se da de-a rastogolu':)) Oul mare trb sa tina dieta, acela mic e less sugar. Parerea mea e ca oul mare e mai usor de ales pentru omleta, pe cand acela mic... are o viata mai lunga:)) SERIOS vorbind, suntem mari doar in sufletul nostru si in cunoasterea pe care o stapanim, ca asta ne face cei mai puternici, oricat de mici am fi....si nu uitati.... oualelelelor- fiti originale!!!! si Funky
RăspundețiȘtergereanonim (stiu eu cine): e un punct fff mijto de vedere si foarte optimist :))
RăspundețiȘtergeremarius sescu: 10x :)
Ai un blog foarte reusit si destul de aranjat lucru pentru care te felicit, eu am vizitatori la profil vreo 10.300. Poate reusim sa colaboram sunt deschis la nou, numai ca eu nu stapanesc informatica la fel de bine ca tine, avem in comun de la zodie, educatie numai ca eu sunt profesor, si as astepta un raspuns favorabil din partea ta.Mc
RăspundețiȘtergere